Ce se întâmplă cu actele, pensia şi dosarele tale când te întorci în România după ani petrecuţi în Italia.
Adeverinţă privind stagiul de cotizare realizat în sistemul public de pensii, emisă de CNPP prin casele teritoriale de pensii (Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii); dovada vechimii în muncă realizate până la 1 aprilie 2001 — carnetul de muncă şi, în lipsa lui, adeverinţe eliberate de angajatori, deţinători legali de arhivă sau operatori economici autorizaţi de Arhivele Naţionale (Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, modificată prin Legea nr. 26/2023)
Viaţa ta de muncă în România se dovedeşte astăzi cu două lucruri diferite, care nu se suprapun.
Alocaţia de stat pentru copii — Legea nr. 61/1993, republicată; Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 577/2008; coordonare europeană: Regulamentul (CE) nr. 883/2004, art. 67–68, şi Regulamentul (CE) nr. 987/2009, art. 60
Alocaţia de stat pentru copii este singurul beneficiu social din România care se acordă tuturor copiilor, fără condiţie de venit: temeiul este Legea nr. 61/1993, republicată.
Carte electronică de identitate (CEI)
Dacă eşti în România şi nu ai încă o carte electronică de identitate, poţi obţine prima gratuit dacă depui cererea până pe 29 august 2026.
Certificat de cazier judiciar (Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată; Legea nr. 363/2022; Ordinul nr. 150/21.085/2023 pentru eliberarea în format electronic; H.G. nr. 345/2010). Pentru circulaţia în UE: formularul standard multilingv privind absenţa cazierului judiciar, anexa XI la Regulamentul (UE) 2016/1191
Certificatul de cazier judiciar românesc este gratuit. Nu are taxă, nu are timbru, nu are „urgenţă contra cost”.
Carte electronică de identitate (CEI) pentru cetăţenii români fără domiciliu în România — O.U.G. nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, modificată prin O.U.G. nr. 17/2025 (Monitorul Oficial, 27 martie 2025), adoptată în urma hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 22 februarie 2024 în cauza C-491/21
Din 27 martie 2025, legea românească permite unui cetăţean român fără domiciliu în România să ceară o carte electronică de identitate. Modificarea a venit prin O.U.G. nr.
Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la sosirea în România (formular Z015, anexa nr. 1) — Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1099/2016; Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, art. 7 pct. 28, art. 59 şi art. 230
Te întorci acasă după ani în Franţa sau în Italia. Statul român nu află singur şi nu îţi trimite nimic.
Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212) — Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, art. 59, art. 122, art. 130–131, art. 153–155 şi art. 170; Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală; Convenţia România–Franţa din 27 septembrie 1974 şi Convenţia România–Italia din 14 ianuarie 1977 pentru evitarea dublei impuneri
Întrebarea nu este „mai plătesc ceva în România dacă lucrez în Franţa sau în Italia?”, ci „mai sunt rezident fiscal român?”. Totul se învârte în jurul acestui pivot.
Acte de identitate şi de călătorie, certificate de stare civilă, certificat de cazier judiciar, card european de asigurări sociale de sănătate şi documente portabile europene (O.U.G. nr. 97/2005; Legea nr. 248/2005; Legea nr. 119/1996; Legea nr. 290/2004; Regulamentul (UE) 2016/1191; Regulamentele (CE) nr. 883/2004 şi nr. 987/2009; D.P.R. 445/2000 art. 41 pentru Italia)
Există un set mic de documente româneşti de care ai nevoie oriunde ai merge — Franţa, Italia sau întoarcerea acasă — şi pe care e mai ieftin să le strângi în România decât să le vânezi de la distanţă.
Document portabil U1 — „Perioade care trebuie luate în considerare pentru acordarea prestaţiilor de şomaj” (Regulamentul (CE) nr. 883/2004, art. 61, 64 şi 65, şi Regulamentul (CE) nr. 987/2009); înlocuieşte formularul E 301
Documentul portabil U1 este hârtia prin care instituţia de şomaj dintr-un stat membru confirmă oficial perioadele de asigurare şi de muncă pe care le-ai realizat acolo.
Echivalarea perioadelor de studii efectuate în străinătate de către inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (Metodologia aprobată prin OM nr. 7.303/2024, Monitorul Oficial nr. 1.082/30.X.2024; Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, art. 115 alin. (5) lit. x); ROFUIP aprobat prin OME nr. 5.726/2024, art. 125–126)
Sunt două instituţii şi se confundă în fiecare zi.
Documente portabile de securitate socială (CEASS/EHIC, S1, S2, DA1, A1, E104) — Regulamentele (CE) nr. 883/2004 şi nr. 987/2009 privind coordonarea sistemelor de securitate socială
Când te mişti între România, Franţa şi Italia, sănătatea şi asigurările tale circulă pe hârtii cu nume de cod: CEASS (cardul european), S1, S2, E104, DA1, PD A1.
Înmatriculare — vehicul înmatriculat anterior în afara României (OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, art. 11 şi art. 82; OG nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere; Ordinul MAI nr. 181/2024 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii şi eliberării autorizaţiei de circulaţie provizorie sau pentru probe a vehiculelor)
Ai adus maşina din Franţa sau din Italia şi vrei numere româneşti.
Paşaport simplu electronic / paşaport simplu temporar — Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate; H.G. nr. 94/2006 (norme metodologice); H.G. nr. 557/2006 şi H.G. nr. 556/2006 privind forma şi conţinutul celor două documente
Statul român eliberează două documente de călătorie obişnuite, iar diferenţa dintre ele decide dacă pierzi bani sau nu.
Coordonarea sistemelor de securitate socială — pensii pentru limită de vârstă şi de urmaş: Regulamentul (CE) nr. 883/2004, capitolul 5, articolele 50–58 (totalizarea perioadelor şi calculul pro rata temporis) şi Regulamentul (CE) nr. 987/2009, articolele 45–50 (procedura cererii); în România, Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, aplicată de CNPP prin casele teritoriale de pensii
Dacă ai ani de muncă în România şi ani de muncă în Franţa sau în Italia, nu există o pensie unică, adunată la un loc şi plătită de un singur stat. Regulamentul (CE) nr.
Preschimbarea permiselor de conducere naţionale eliberate de autorităţile competente ale altor state cu documente similare româneşti (O.M.A.I. nr. 163/2011, publicat în M. Of. nr. 578/16.VIII.2011; O.U.G. nr. 195/2002, art. 83; Directiva 2006/126/CE, art. 11)
Dacă ai permis de conducere francez sau italian şi te-ai întors sau te întorci în România, punctul de plecare îţi economiseşte, de cele mai multe ori, toată procedura: permisul francez şi cel italian sunt permise ale unui stat membru, sunt recunoscute în România şi preschimbarea nu este, ca regulă, obligatorie.
Dobândirea calităţii de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România — Legea nr. 95/2006 (art. 222, 224, 267) şi Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (art. 154, 155, 180, 182^1), modificate prin Legea nr. 141/2025; totalizarea perioadelor de asigurare realizate în alte state membre — formularul E104 / documentul portabil S041, Regulamentele (CE) nr. 883/2004 şi nr. 987/2009
Ai muncit câţiva ani în Franţa sau în Italia, ai fost asigurat acolo, te-ai întors în România. La primul drum la medicul de familie sau la farmacie afli că apari „neasigurat”.
Transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine şi înscrierea menţiunilor primite din străinătate (Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, art. 41; H.G. nr. 255/2024 — norme metodologice; Regulamentul (UE) 2016/1191)
Te-ai întors în România după ani buni în Franţa sau în Italia, cu doi copii născuţi acolo, cu o căsătorie încheiată la mairie sau la comune şi, uneori, cu un divorţ pronunţat de o instanţă străină.