Documentul portabil U1: cere-l înainte să pleci, altfel anii lucraţi în România nu se totalizează

Document portabil U1 — „Perioade care trebuie luate în considerare pentru acordarea prestaţiilor de şomaj” (Regulamentul (CE) nr. 883/2004, art. 61, 64 şi 65, şi Regulamentul (CE) nr. 987/2009); înlocuieşte formularul E 301

Verificat la 19.08.2026

Răspuns rapid

Documentul portabil U1 este hârtia prin care instituţia de şomaj dintr-un stat membru confirmă oficial perioadele de asigurare şi de muncă pe care le-ai realizat acolo.

Ce este

Cine poate beneficia

Verifică situația mea

Documente necesare

Ce trebuie să faci, pas cu pas

Cât durează

Cât costă

Ce se întâmplă după depunere

Ce faci dacă este refuzat sau blocat

Agenţia din România nu eliberează U1 sau nu răspunde. Primul pas: o cerere scrisă, cu numărul de înregistrare iniţial, adresată conducerii agenţiei judeţene, prin care ceri fie documentul, fie un răspuns motivat. Dacă nici atunci nu se mişcă, adresează-te ANOFM. În paralel, gratuit, poţi sesiza Avocatul Poporului pentru lipsa de răspuns a unei autorităţi. Păstrează dovezile de trimitere: fără ele, reclamaţia nu are pe ce sta. Agenţia spune că nu are date pentru o perioadă. Cauza obişnuită este că angajatorul nu a declarat contractul sau încetarea lui. Soluţia nu e la agenţia de şomaj, ci în dovada raportului de muncă: contract, state de plată, extras REVISAL, sesizare la Inspecţia Muncii şi, pentru contribuţii, la ANAF. Perioada se poate înscrie pe U1 după ce situaţia e regularizată. France Travail refuză să cumuleze perioadele româneşti. Cere decizia scrisă, cu temeiul. Verifică mai întâi dacă motivul este cel legal: lipsa unei activităţi în Franţa ulterioare perioadei româneşti. Dacă ai lucrat în Franţa după acea perioadă şi refuzul persistă, fă recurs prealabil la directorul agenţiei, în termenul indicat în decizie, invocând articolul 61 din Regulamentul 883/2004; apoi mediatorul France Travail şi, dacă e nevoie, instanţa. Traseul complet este descris în ghidul despre căile de atac în Franţa. INPS respinge cererea sau ignoră perioadele româneşti. Calea uzuală este ricorso amministrativo online, la comitetul competent, în termenul înscris în comunicarea INPS (în mod obişnuit 90 de zile de la comunicare — verifică termenul exact în decizia primită), apoi acţiune în faţa judecătorului de dreptul muncii. Vezi ghidul despre căile de atac în Italia. AJOFM refuză să ia în calcul perioadele din Franţa sau Italia la întoarcerea în ţară. Cere decizia scrisă şi verifică dacă U1 străin a ajuns la dosar. Legea 76/2002 prevede un stagiu minim de cotizare într-o perioadă de referinţă înainte de cerere; cifra a fost modificată de mai multe ori, aşa că verifică valoarea la zi la AJOFM sau pe mmuncii.gov.ro şi cere să ţi se arate cum a fost calculat stagiul, cu şi fără perioadele externe. Decizia finală aparţine instituţiei de şomaj din statul unde ceri prestaţia; rolul tău este să te asiguri că are, la dosar, dovada completă a perioadelor.

Greșeli frecvente

— Să pleci din România convins că anii lucraţi acasă se iau în calcul automat oriunde în Uniune. Nu se iau: instituţia străină lucrează cu ce are la dosar, iar dovada perioadelor româneşti este U1. — Să crezi că poţi cere şomaj în Franţa sau în Italia doar pe baza vechimii din România, fără să fi lucrat acolo. Ca regulă, cumulul cere să fi realizat mai întâi o perioadă în statul unde ceri prestaţia. Excepţia priveşte lucrătorii frontalieri şi persoanele care şi-au păstrat reşedinţa obişnuită în alt stat. — Să pleci fără document şi să te bazezi pe corespondenţa dintre instituţii. Funcţionează, dar te costă luni de aşteptare fără plată. — Să confunzi U1 cu adeverinţa de vechime. Adeverinţa de vechime este un act românesc, emis de angajator, pe care instituţia străină nu are obligaţia să îl citească. U1 este un document european, emis de agenţia de şomaj, pe care instituţia străină îl recunoaşte ca atare. Adeverinţa este materia primă din care se face U1, nu un înlocuitor al lui. — Să nu verifici că angajatorul a declarat corect perioadele. Perioadele nedeclarate nu apar pe U1, oricât de sigur eşti că ai muncit atunci. Se rezolvă cu Inspecţia Muncii şi ANAF, nu cu insistenţa la ghişeul agenţiei de şomaj. — Să nu citeşti motivul încetării contractului trecut pe document. Demisie în loc de concediere, sau invers, poate schimba complet rezultatul în statul unde ceri prestaţia. — Să amâni cererea locală până când primeşti U1. Termenele locale, mai ales cel de depunere a cererii de NASpI în Italia, curg independent. Depune cererea în termen şi completează dosarul după. — Să ceri un singur U1 când ai lucrat în trei state. Fiecare stat emite propriul document, pentru perioadele proprii. — Să confunzi U1 cu U2. U1 dovedeşte perioade trecute, ca să deschizi un drept nou. U2 îţi permite să duci cu tine, pentru o perioadă limitată, o indemnizaţie deja deschisă, cât cauţi de lucru în alt stat: se cere de la instituţia care plăteşte, înainte de plecare, iar în noul stat înscrierea la serviciul de ocupare se face în 7 zile. Durata este de maximum 3 luni la France Travail, iar regulamentul permite statelor să o prelungească până la 6 luni — verifică regula aplicabilă la instituţia care plăteşte. U3 nu se cere de nimeni: este notificarea prin care instituţiile îşi comunică între ele schimbările de situaţie care pot reduce sau suspenda plata.