Dreptul este naţional şi acelaşi peste tot. Ce diferă de la un oraş la altul este drumul: pe ce canal depui, ce acte îţi cere biroul, dacă trebuie programare.
Dreptul este naţional şi acelaşi peste tot. Drumul — pe ce canal depui, dacă trebuie programare, cât aşteaptă biroul — este al comunei, iar în Italia sunt aproape 7.900 de comune.
Regula este naţională, practica este a comunei. La Torino cererea se poate depune online cu formular ghidat fără autentificare, la ghişeu cu programare, prin e-mail sau prin PEC. Serviciul este gratuit.
La Milano cererea se depune exclusiv prin procedura online, fără cont şi fără SPID. Fişierele trimise pe e-mail nu sunt luate în considerare. Cetăţenii UE au trei formulare proprii: EURO 1, EURO 2 şi EURO 3.
La Roma cererea se depune la anagrafe-ul municipiului competent, personal, prin PEC, prin e-mail obişnuit sau prin scrisoare recomandată. Dacă în locuinţă stă deja o familie, un major de acolo trebuie să declare că ştie — altfel dosarul nu se poate instrumenta.
La Bologna declaraţia se depune online, cu sau fără SPID. Comuna spune explicit ce se întâmplă dacă nu îndeplineşti condiţiile: înscrierea se anulează retroactiv. Iar cardul european de sănătate nu ţine loc de asigurare.
La Verona cererea se trimite preferabil pe e-mail, la sportelloadigetto@comune.verona.it, cu documente sub 750 kb şi la maximum 150 dpi. Portalurile online nu acoperă prima înscriere din străinătate.
Padova are o pagină scrisă chiar pentru cetăţenii UE care se înscriu venind din străinătate. Se poate prin ANPR, la ghişeu cu programare, prin PEC sau recomandată. Termenul e de 20 de zile, iar comuna spune şi cât costă întârzierea.
Pentru prima înscriere venind din străinătate, Brescia nu foloseşte portalul ANPR. Trimiţi modulul la adresa PEC — se poate şi de pe un cont de e-mail obişnuit — prin recomandată, sau la ghişeu cu programare. Comuna publică şi cele cinci motive de respingere.
Firenze deschide portalul ANPR cetăţenilor UE cu identitate digitală eIDAS — adică fără SPID italian. Alternativ, documentele se trimit la adresa PEC de pe un e-mail obişnuit, prin recomandată sau, încă, prin fax.
Nu îţi găseşti oraşul? Condiţiile de fond sunt aceleaşi în toată Italia şi sunt în ghidul despre reşedinţă, care se citeşte gratuit. Ce diferă este canalul pe care depui — întreabă la anagrafe din comuna ta dacă se poate prin e-mail sau PEC, înainte să ceri o programare.
În Franţa nu există înscriere de reşedinţă pentru un cetăţean european — nu ai unde să te declari şi nici nu trebuie. Ce se face la primărie este înscrierea copilului la şcoală, iar acolo fiecare oraş îşi publică propria listă de acte.
La Paris înscrierea se face online sau la primăria de arondisment. Lista publicată de oraş cere identitatea părintelui, actul copilului şi o dovadă de domiciliu — şi nu cere titlu de şedere sau număr CAF. Ce faci dacă abia te-ai mutat şi nu ai dovadă de adresă.
Lyon acceptă ca dovadă de domiciliu chitanţa de chirie sau contractul de închiriere, şi publică ce se depune dacă locuieşti la cineva. Înscrierile rămân deschise tot anul pentru familiile nou-venite.
La Marsilia înscrierea se face pe portalul Superminot, la ghişeul din rue Fauchier sau la un birou municipal de proximitate. Lista publicată cere trei acte — şi nu spune nimic despre cazul în care locuieşti la altcineva.
Nu îţi găseşti oraşul? Legea este aceeaşi peste tot şi spune ce poate cere primăria cel mult — identitate, o dovadă de domiciliu şi vaccinările la intrarea în şcoală. Detaliile sunt în ghidul despre înscrierea la şcoală. Titlul de şedere al părinţilor şi numărul CAF nu pot fi condiţii de înscriere, în niciun oraş din Franţa.
În România diferenţa dintre judeţe nu este o scăpare — este scrisă în lege. Metodologia spune că fiecare inspectorat şcolar îşi stabileşte singur ce formă trebuie să aibă actele. Acelaşi copil, cu acelaşi carnet de note italian, are nevoie de traducere plătită într-un judeţ şi nu are nevoie în altul.
La Bucureşti, procedura ISMB cere traducere autorizată a documentelor şcolare, fără nicio excepţie de limbă — spre deosebire de Constanţa, care scuteşte franceza şi italiana. Evaluarea dosarului este gratuită. Ce conţine dosarul şi cine îl depune.
La Cluj dosarul îl depune şcoala, după o programare telefonică, lunea între 12:30 şi 15:00. Nota publicată este din octombrie 2021 şi cere traducere autorizată pentru clasele I–XII, deşi tot ea scuteşte franceza şi italiana la capitolul bacalaureat.
Timişul are documente actualizate în 2025 şi publică singurul text consolidat al metodologiei din tot setul. Fişierul care apare primul în căutări este însă din 2020 şi trimite la o adresă părăsită. Ce cere dosarul azi, inclusiv capcana cu clasa pregătitoare.
Constanţa scuteşte explicit documentele în franceză, engleză, italiană şi spaniolă de traducere autorizată, şi îţi spune să nu le legalizezi la notar. Este şi singura procedură din cele şapte citite care trimite la ordinul în vigoare.
În judeţul Dolj dosarul de echivalare se depune la inspectorat de directorul şcolii, nu de părinte, în fiecare zi de luni între 11:00 şi 15:00. Camera diferă după nivelul de studiu. Copiile se certifică „conform cu originalul” de către director.
Documentul publicat de inspectoratul din Galaţi este din martie 2009. Cere o taxă de 10 lei, un certificat de la un examen desfiinţat, şi trimite dosarul la CNRED. Ce este valabil astăzi şi ce nu, punct cu punct.
Inspectoratul din Iaşi nu are pe site nicio listă de acte pentru echivalarea studiilor făcute în străinătate, iar pagina pe care o arată încă motoarele de căutare dă eroare 404. Ce ştii sigur, fiindcă legea e naţională, şi ce trebuie să întrebi.
Nu îţi găseşti judeţul? Regulile de fond sunt aceleaşi peste tot şi sunt în ghidul despre echivalarea studiilor. Evaluarea dosarului este gratuită prin lege, iar clasele I–XII le echivalează inspectoratul judeţean, nu CNRED. Ce trebuie întrebat local este un singur lucru: dacă actele în franceză sau italiană trebuie traduse de traducător autorizat.