Paşaportul simplu electronic: cât costă, cât durează şi când merită cel temporar

Paşaport simplu electronic / paşaport simplu temporar — Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate; H.G. nr. 94/2006 (norme metodologice); H.G. nr. 557/2006 şi H.G. nr. 556/2006 privind forma şi conţinutul celor două documente

Verificat la 19.08.2026

Răspuns rapid

Statul român eliberează două documente de călătorie obişnuite, iar diferenţa dintre ele decide dacă pierzi bani sau nu.

Ce este

Cine poate beneficia

Verifică situația mea

Documente necesare

Ce trebuie să faci, pas cu pas

Cât durează

Cât costă

Ce se întâmplă după depunere

Ce faci dacă este refuzat sau blocat

Refuzul are, în practică, patru forme. „Nu vă încadraţi în situaţiile în care se eliberează paşaport simplu temporar”. Este cel mai frecvent şi cel mai des meritat: dacă motivul deplasării este turistic, legea exclude expres eliberarea. Soluţia nu e contestaţia, ci paşaportul electronic, care oricum se eliberează în prezent în până la 5 zile lucrătoare. Dacă motivul tău chiar este obiectiv şi urgent, întoarce-te cu dovada scrisă: convocare, programare medicală, document de la angajator, act de deces în familie. „Dosar incomplet”. Act de identitate expirat, carte de identitate provizorie fără certificat de naştere, dovadă de plată pe alt nume, declaraţie de acord deja folosită pentru un alt paşaport al copilului, hotărâre judecătorească fără ştampila instanţei în original, act străin fără apostilă sau fără traducere legalizată. Nu este un refuz de drept, ci o cerere de completare. Cere în scris lista exactă a ceea ce lipseşte. Refuz pentru neînţelegeri între părinţi cu privire la paşaportul copilului. Legea nu lasă funcţionarul să arbitreze: eliberarea se face numai după soluţionarea cazului de către instanţă, prin hotărâre definitivă şi irevocabilă ori prin ordonanţă preşedinţială prin care instanţa suplineşte acordul celuilalt părinte. Dacă vrei ca hotărârea să acopere şi paşapoartele următoare, cere instanţei să prevadă expres eliberarea succesivă, pentru o anumită perioadă sau până la majorat; altfel actul foloseşte o singură dată. Refuz pe motiv de suspendare a exercitării dreptului la liberă circulaţie sau de obligaţie judiciară de a nu părăsi ţara. Aici măsura nu vine de la serviciul de paşapoarte, ci de la instanţă, iar documentul se refuză temporar sau se retrage. Prin excepţie, misiunile diplomatice pot elibera titluri de călătorie celor aflaţi în străinătate care nu mai au document valabil, în cazurile prevăzute de lege. Ce faci, concret: 1. Cere decizia în scris, cu motivul şi temeiul legal. Fără un act scris nu ai ce contesta. 2. Formulează plângere prealabilă la autoritatea emitentă. Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 prevede termenul de 30 de zile de la comunicarea actului. 3. Dacă răspunsul este negativ sau nu vine, te poţi adresa instanţei de contencios administrativ; termenul prevăzut de aceeaşi lege este de 6 luni. Verifică termenele la zi înainte de a acţiona, pentru că textul se modifică. 4. În paralel şi gratuit, poţi sesiza Avocatul Poporului pentru modul în care a fost aplicată procedura. 5. Dacă refuzul priveşte un copil şi cauza este dezacordul dintre părinţi, calea este instanţa civilă, nu contenciosul administrativ. Decizia finală aparţine serviciului public comunitar de paşapoarte care a primit cererea, sub controlul instanţei.

Greșeli frecvente

— Să plăteşti un paşaport temporar când cel electronic ar fi ajuns la timp. Costă aceiaşi 265 de lei şi ţine 12 luni în loc de 10 ani. Înainte de a-l cere, verifică timpul mediu de eliberare publicat săptămânal de Direcţia Generală de Paşapoarte: dacă pleci peste două săptămâni, electronicul e aproape sigur gata. — Să crezi că paşaportul temporar e acceptat oriunde. Nu are cip biometric şi nu i se preiau amprentele, iar condiţiile de intrare le stabileşte fiecare stat. Direcţia Generală de Paşapoarte trimite explicit la secţiunea „condiţii de călătorie” de pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe. Verifică acolo, pentru statul în care mergi, înainte de a plăti. — Să ceri paşaport temporar pentru o vacanţă. Textul oficial exclude expres raţiunile exclusiv turistice şi cere dovada situaţiei obiective şi urgente. Pierzi drumul şi programarea. — Să depui pentru copil fără să verifici regula acordului. Regula este acordul ambilor părinţi. Un singur părinte poate cere paşaportul doar cu declaraţia autentificată a celuilalt, cu procură specială, cu hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, cu ordonanţă preşedinţială care suplineşte acordul sau cu actul de deces al celuilalt părinte. — Să refoloseşti aceeaşi declaraţie de acord sau aceeaşi procură specială. Ea poate fi folosită pentru eliberarea unui singur paşaport pentru un minor. Pentru al doilea copil sau pentru paşaportul următor îţi trebuie un act nou. — Să laşi paşaportul să expire în timp ce ai o procedură de şedere, de muncă sau de asigurare în derulare în Franţa ori în Italia. Instituţiile de acolo cer un act de identitate valabil la data depunerii şi îţi suspendă dosarul dacă actul a expirat. Notează-ţi expirarea cu şase luni înainte; valabilitatea nu se prelungeşte, se face un paşaport nou. — Să crezi că paşaportul dovedeşte domiciliul. Nu îl dovedeşte. Paşaportul simplu electronic obişnuit nu conţine menţiunea statului de domiciliu; doar varianta C.R.D.S. o conţine. Pentru dovada domiciliului foloseşti cartea de identitate, iar pentru cel din străinătate, procedurile locale. — Să îţi cumperi paşaport ca să te muţi în Franţa sau în Italia. Cartea de identitate românească valabilă este document de călătorie în statele Uniunii Europene şi este suficientă pentru intrare şi pentru şedere. Paşaportul îţi trebuie pentru destinaţii din afara UE şi pentru formalităţile care îl cer expres. — Să foloseşti paşaportul după ce ţi s-a schimbat numele sau CNP-ul. Titularul are obligaţia de a nu mai folosi documentul în acest caz, iar fapta este contravenţie.