Formularele europene de sănătate: CEASS, S1, S2, E104, DA1, PD A1 — care, când, de unde

Documente portabile de securitate socială (CEASS/EHIC, S1, S2, DA1, A1, E104) — Regulamentele (CE) nr. 883/2004 şi nr. 987/2009 privind coordonarea sistemelor de securitate socială

Verificat la 19.08.2026

Răspuns rapid

Când te mişti între România, Franţa şi Italia, sănătatea şi asigurările tale circulă pe hârtii cu nume de cod: CEASS (cardul european), S1, S2, E104, DA1, PD A1.

Ce este

Cine poate beneficia

Verifică situația mea

Documente necesare

Ce trebuie să faci, pas cu pas

Cât durează

Cât costă

Ce se întâmplă după depunere

Ce faci dacă este refuzat sau blocat

Cel mai frecvent „refuz” nu e un refuz, ci o neînţelegere de competenţă: ceri formularul de la ţara greşită. CNAS nu poate emite CEASS pentru cineva asigurat în Franţa, iar CPAM nu emite nimic pentru cineva asigurat doar în România. Verifică întâi unde eşti asigurat, apoi insistă. CEASS refuzat în România pe motiv că „nu figurezi asigurat”: clarifică întâi statutul de asigurat (angajatorul a declarat? pensia curge?) la casa judeţeană; adu dovezile şi cere reînregistrarea cererii. Pentru un refuz scris, plângere prealabilă la casă în 30 de zile (Legea 554/2004), apoi contencios administrativ în 6 luni. S2 refuzat de CNAS: cere motivarea scrisă. Motivul clasic — tratamentul se poate acorda în România într-un termen justificat medical. Contraargumentul se face medical, nu administrativ: documente care arată urgenţa, lista de aşteptare reală, lipsa efectivă a procedurii. Plângere prealabilă la CNAS în 30 de zile, apoi instanţa de contencios administrativ. Jurisprudenţa europeană (începând cu cauzele Smits-Peerbooms şi Elchinov) limitează marja de refuz când termenul medical justificat nu poate fi respectat în ţară — invoc-o în scris. A1 refuzat de CNPP (de regulă pentru că nu sunt îndeplinite condiţiile detaşării — activitate substanţială în România, menţinerea raportului de muncă): cere motivarea, corectează dosarul sau situaţia reală, apoi contestaţie şi contencios administrativ, aceleaşi termene. CPAM sau ASL refuză să înregistreze un S1 valabil: cere refuzul în scris; în Franţa, recurs la Commission de recours amiable în 2 luni; în Italia, reclamaţie la direcţia ASL şi ricorso. În paralel, sesizează gratuit SOLVIT (solvit.eu) — este exact tipul de conflict transfrontalier pe care îl rezolvă, de regulă în circa 10 săptămâni. Decizia finală aparţine instituţiei emitente — casa de asigurări, CNAS sau CNPP — sub controlul instanţei; dar majoritatea blocajelor se rezolvă identificând corect ţara competentă, nu prin procese.

Greșeli frecvente

— Să ceri cardul european de la CNAS deşi lucrezi şi eşti asigurat în Franţa sau Italia. Formularul se cere de la ţara care te asigură, nu de la cea al cărei cetăţean eşti. — Să pleci la un tratament programat doar cu CEASS. Cardul nu acoperă tratamentele planificate; fără S2 aprobat înainte, factura rămâne la tine. — Să foloseşti CEASS într-o clinică privată. Cardul funcţionează doar în sistemul public; privatul se plăteşte integral. — Să crezi că CEASS ţine loc de asigurare de călătorie. Repatrierea medicală şi salvarea montană nu sunt acoperite niciodată. — Să pleci definitiv din Franţa sau Italia fără să ceri E104 (şi U1) înainte. De la distanţă, aceleaşi hârtii se obţin în luni, nu în zile. — Să începi lucrul în detaşare fără PD A1 emis. Controalele din Franţa şi Italia îl cer pe loc, iar lipsa lui expune angajatorul la sancţiuni şi pe tine la reîncadrarea asigurării. — Să încurci denumirile vechi cu cele noi şi să ceri „un E106” sau „un E112”. Funcţionarul tânăr nu le mai ştie, cel vechi le ştie doar pe ele: cere „S1 (fostul E106/E109/E121)” sau „S2 (fostul E112)” şi dispare confuzia. — Să obţii S1 şi să nu îl înregistrezi la CPAM sau ASL. Neînregistrat, formularul nu produce niciun efect. — Să plăteşti un site „de eliberare a cardului european”. Cardul oficial este gratuit, de la casa ta de asigurări.