Echivalarea studiilor copilului în Constanţa: singurul judeţ care scuteşte franceza şi italiana de traducere

Ce anume face Constanţa mai bine?

Trei lucruri, şi toate trei se văd în documentul propriu, nu în vorbe.

Întâi, scuteşte de traducere: „traduceri autorizate (excepţie fac documentele în limbile franceză, engleză, italiană, spaniolă)”. Pentru cine se întoarce din Franţa sau din Italia, asta înseamnă că actele copilului se depun aşa cum sunt.

Apoi, te opreşte să plăteşti în plus: „traducerea se face de un traducător autorizat (NU se legalizează la notar)”. Traducerea autorizată şi legalizarea notarială sunt lucruri diferite, iar oamenii le plătesc adesea pe amândouă fiindcă nimeni nu le-a spus că a doua nu trebuie.

Şi, în fine, procedura este actualizată: trimite la ordinul 7.303/2024, cel în vigoare. Dintre cele şapte judeţe citite, este singura care o face.

Asta înseamnă că celelalte judeţe încalcă legea?

Nu, şi este important să nu pleci la ghişeu cu ideea asta. Metodologia spune, la articolul 2 alineatul (2), că „inspectoratele şcolare stabilesc, prin procedură proprie, forma documentelor (original, copie, traducere autorizată şi/sau legalizată etc.)”.

Adică legea le dă voie să difere. Constanţa a ales varianta blândă; Bucureştiul a ales să ceară traducere pentru orice limbă. Amândouă au dreptul.

Concluzia practică nu este „am dreptate şi le-o spun”, ci „verific ce cere judeţul meu înainte să plătesc ceva”.

Ce conţine dosarul?

Procedura Constanţei este un document de 26 de pagini care descrie mai multe variante, după nivelul de studiu. Miezul este acelaşi peste tot:

• cererea-tip de echivalare;
• situaţia şcolară din străinătate, pe ani şcolari şi clase promovate, din care să rezulte disciplinele şi notele — copii simple şi, dacă limba nu este printre cele scutite, traduceri autorizate;
• foaia matricolă pentru clasele făcute în România, dacă este cazul;
• actele de identitate ale elevului şi ale părintelui sau reprezentantului legal;
• documentele care atestă calitatea de reprezentant legal, unde este cazul.

Cât costă?

Nimic pentru evaluare. Procedura spune, la 8.7.1, „Pentru evaluarea dosarului de echivalare nu se percep taxe”, ceea ce repetă articolul 2 alineatul (3) din metodologia naţională.

Atenţie totuşi la un detaliu care nu ţine de Constanţa: dacă vii din Italia, actele de studii au nevoie de Apostila de la Haga. Din Franţa, nu. Lista CNRED este limpede pe amândouă.

Şi termenul?

Aici Constanţa se abate, ca şi Bucureştiul: procedura ei spune „30 de zile lucrătoare”, iar metodologia spune „30 de zile calendaristice”. Am verificat în textul consolidat — ordinul 7.303/2024 modificat prin ordinul 6.538/2025 — şi termenul a rămas în zile calendaristice.

Diferenţa este de aproape două săptămâni. Cere numărul de înregistrare la depunere şi întreabă în aceeaşi zi dacă dosarul este complet.

Termenul curge oricum de la depunerea dosarului COMPLET. Un act lipsă nu întârzie cu o zi, ci reporneşte numărătoarea.

Copilul stă acasă între timp?

Nu. Până la eliberarea atestatului, copilul poate audia cursurile clasei în care urmează să fie înscris, fără a fi trecut în catalog. Şcoala îl primeşte în bancă; formalitatea merge în paralel.

Procedura, pas cu pas

Pagina de mai sus răspunde la întrebare. Ghidurile de mai jos conţin procedura întreagă, cu actele cerute şi ce faci dacă cererea este refuzată.

• echivalare studii copii intoarcere romania
• documente scolare copil cnred