Documentele şcolare ale copilului înainte de plecare, şi viza CNRED: ce iei de la şcoală şi ce nu îţi trebuie

Acte de studii şi documente şcolare eliberate de unităţile de învăţământ preuniversitar (Regulamentul aprobat prin OM nr. 3844/2016; ROFUIP aprobat prin OME nr. 5.726/2024) şi vizarea actelor de studii pentru străinătate (CNRED / inspectoratele şcolare judeţene)

Verificat la 19.08.2026

Regulă aplicată diferit de la caz la caz

Regula de drept este limpede în ambele capete: şcoala din România eliberează, la cerere, adeverinţele şi foile matricole, iar Franţa şi Italia şcolarizează copilul de vârstă obligatorie indiferent de acte. Practica se abate în două direcţii opuse. Pe de o parte, secretariate care amână eliberarea documentelor în perioadele de vacanţă sau care cer motive pe care legea nu le prevede. Pe de altă parte, ghişee şi intermediari care cer sau vând dosare CNRED pentru situaţii în care CNRED nu are competenţă — înscrierea unui copil la şcoala obligatorie. Ghidul spune regula de drept şi marchează unde practica se abate de la ea; decizia aparţine instituţiei, iar calea de contestaţie este descrisă.

Răspuns rapid

Înainte să pleci din România cu copilul, cere în scris la secretariatul şcolii trei lucruri: un document care arată ce clase a încheiat şi cu ce medii, situaţia şcolară din anul în curs dacă pleci în timpul anului, şi — numai dacă a terminat un nivel de învăţământ — actul de studii care i se cuvine, împreună cu foaia matricolă.

Ce este

Cine poate beneficia

Verifică situația mea

Documente necesare

Ce trebuie să faci, pas cu pas

Cât durează

Cât costă

Ce se întâmplă după depunere

Ce faci dacă este refuzat sau blocat

Şcoala din România nu îţi eliberează documentele sau te amână. Depune cererea în scris, la registratura sau secretariatul şcolii, şi cere numărul de înregistrare. Regulamentul aprobat prin OM 3844/2016 prevede că adeverinţele se eliberează elevilor, părinţilor, reprezentanţilor legali şi împuterniciţilor acestora, şi că fiecare eliberare se înregistrează. Dacă nu primeşti răspuns, adresează-te în scris directorului, apoi inspectoratului şcolar judeţean, care are, potrivit art. 57, obligaţia de a controla activitatea de întocmire şi eliberare a actelor de studii şi a documentelor şcolare. Decizia finală aparţine conducerii unităţii de învăţământ, sub controlul inspectoratului. CNRED îţi respinge sau îţi suspendă dosarul. Cel mai frecvent motiv nu este un refuz, ci o cerere: lipseşte suplimentul la diplomă, lipseşte diploma de licenţă care a permis înscrierea la master, lipseşte dovada de plată sau documentul care atestă dreptul de reprezentare. Completează şi retrimite prin aceeaşi platformă. Dacă primeşti un refuz motivat, poţi face plângere prealabilă la Ministerul Educaţiei în 30 de zile de la comunicare, apoi acţiune la instanţa de contencios administrativ, în termenul prevăzut de legea contenciosului administrativ; verifică termenele la zi înainte de a le folosi. Decizia finală aparţine CNRED-ului în procedura administrativă, sub controlul instanţei. Al doilea caz de „refuz” la CNRED este cel pe care ghidul vrea să îl prevină: ţi se spune că dosarul nu are obiect, pentru că situaţia ta nu intră în competenţa CNRED. Se întâmplă exact când cineva depune pentru înscrierea unui copil la şcoală. Nu este o nedreptate, este limita legală a instituţiei. Banii pe taxă, odată plătiţi, nu se recuperează uşor. Şcoala din Franţa sau din Italia îţi cere acte pe care nu le ai şi amână înscrierea. Aceasta este singura situaţie care merită contestată imediat şi ferm. În Franţa, circulara privind şcolarizarea elevilor nou-veniţi spune că şcoala este un drept pentru toţi copiii care locuiesc pe teritoriu, oricare ar fi naţionalitatea şi statutul lor; primăria poate cere doar identitatea, dovada de adresă şi, la intrarea efectivă, vaccinurile. În Italia, art. 45 din DPR 394/1999 prevede că minorii fără documentaţie sau cu documentaţie incompletă sunt înscrişi „cu rezervă”, iar liniile directoare ministeriale spun textual că, în lipsa documentelor, şcoala îl înscrie oricum pe minor. Cere refuzul în scris, aminteşte textul şi urcă la nivelul următor: DSDEN sau rectorat în Franţa, Ufficio Scolastico Regionale în Italia. Vezi cele două ghiduri despre înscrierea la şcoală şi, pentru procedura de contestaţie, ghidurile despre căile de atac în Franţa şi în Italia. Universitatea din Franţa sau din Italia îţi respinge dosarul pe motiv de formă a actului. Cere în scris ce anume lipseşte: viză, apostilă, traducere jurată, atestat de comparabilitate. Nu presupune şi nu plăti în avans toate variantele. În Franţa, recunoaşterea este acordată de instituţia de învăţământ care primeşte dosarul, iar atestatul ENIC-NARIC nu are valoare juridică obligatorie; în Italia, formalităţile pe act sunt cerute şi se fac o singură dată, iar documentele astfel constituite nu au termen de expirare.

Greșeli frecvente

— Să pleci fără foaia matricolă sau fără adeverinţa de studii, gândindu-te că le ceri „mai târziu, când e nevoie”. Mai târziu înseamnă un drum în România sau o procură notarială, iar şcoala din străinătate te va întreba în primele zile ce a studiat copilul. — Să plăteşti un dosar la CNRED pentru o situaţie care nu îl cere. CNRED nu are rol în înscrierea unui copil la şcoala obligatorie din Franţa sau din Italia. Taxa plătită pentru un dosar fără obiect este un cost pur. — Să ceri foaie matricolă când copilul nu a încheiat un nivel de învăţământ. Foaia matricolă se eliberează la finalizarea nivelului; pentru anii intermediari se cere adeverinţa de studii, cu materiile şi mediile. — Să presupui că apostila nu e niciodată necesară, pentru că aşa ştii de la certificatul de naştere. Documentele şcolare nu intră în Regulamentul (UE) 2016/1191. Pentru Italia, un act de studii folosit formal cere apostilă; pentru Franţa nu, dar din alt motiv — convenţia bilaterală. — Să ţii copilul acasă până aduni actele. Nici legea franceză, nici cea italiană nu condiţionează şcolarizarea de dosarul complet, iar fiecare săptămână pierdută întârzie exact ce contează: învăţarea limbii. — Să dai originalele şcolii din străinătate. Dă copii şi arată originalul la ghişeu. Un original pierdut în altă ţară se reface prin duplicat, cu declaraţie notarială, publicare în Monitorul Oficial şi aprobarea consiliului de administraţie. — Să comanzi traducere autorizată pentru toate actele, înainte să întrebi ce fel de traducere cere instituţia. Pentru înscrierea la şcoală, o traducere simplă este adesea suficientă; pentru un dosar de universitate în Italia, o traducere care nu a fost jurată personal de traducător nu este acceptată. — Să uiţi cererea de rezervare a locului, dacă plecarea e temporară. Se face în scris, în temeiul art. 126 alin. 1 din ROFUIP, şi nu costă nimic. Reţine limita: nu rămâne valabilă la trecerea de la gimnaziu la liceu. — Să nu iei nimic din dosarul de cerinţe educaţionale speciale în afară de certificat. Franţa şi Italia refac evaluarea prin propriile organisme, iar rapoartele detaliate sunt cele care scurtează procedura, nu ştampila românească.