Procura notarială la consulat: cheia pentru tot ce nu se poate face de la distanţă

Sunt două refuzuri diferite şi se tratează diferit. A. Consulatul refuză să autentifice. Motivele legale sunt limitate: obiectul nu este determinat, posibil şi licit; actul nu produce efecte juridice în România; legile statului de reşedinţă se opun; identitatea nu poate fi stabilită pentru că documentul de identitate este expirat; lipsesc înscrisurile din care se preiau datele; cererea vizează un act pe care legea îl rezervă prezenţei personale a titularului. Cere refuzul în scris, motivat. Dacă motivul e remediabil (act expirat, înscris lipsă, text neclar), refă cererea pe econsulat.ro cu ce lipseşte. Dacă îl consideri nelegal, sesizează în scris Departamentul Consular al Ministerului Afacerilor Externe, folosind datele de contact publicate pe econsulat.ro, şi păstrează toate răspunsurile. Refuzul de îndeplinire a unui act notarial poate fi supus controlului instanţei, la fel ca în cazul notarilor publici. B. Instituţia din România refuză procura. Este situaţia frecventă. Cere-i mandatarului să obţină refuzul în scris, cu temeiul şi cu motivul concret: text prea general, lipsa unei menţiuni exprese (de exemplu dreptul de a încasa preţul sau de a semna cererea), procura nu indică instituţia, actul nu este în duplicat, procura a expirat. În marea majoritate a cazurilor soluţia rapidă nu este contestaţia, ci o procură nouă, cu textul cerut, gratuită la consulat. Când refuzul ţi se pare nelegal, căile administrative sunt acestea, cu termenele lor: — plângere prealabilă la instituţia care a refuzat, în 30 de zile de la comunicarea refuzului, potrivit legii contenciosului administrativ; apoi acţiune la instanţa de contencios administrativ, în 6 luni; — pentru un act administrativ fiscal de la ANAF: contestaţie în 45 de zile de la data comunicării actului, sub sancţiunea decăderii; — pentru primărie: cerere scrisă, înregistrată, cu număr, şi răspuns în termenele legale de soluţionare a petiţiilor. Ce nu funcţionează: să trimiţi acelaşi text de trei ori, sperând la un alt funcţionar. Şi să ceri instituţiei să interpreteze o procură generală în favoarea ta. Decizia finală aparţine instituţiei din România care primeşte procura, iar la ghişeul consular decizia de autentificare aparţine funcţionarului consular. Amândouă se pot contesta, dar drumul cel mai scurt rămâne un text corect din prima.

— Procura prea generală. „Să mă reprezinte în faţa oricăror instituţii, în orice problemă” este formularea care se refuză cel mai des. Scrie operaţiunea şi instituţia: preschimbarea permisului de conducere la SPCRPCÎV, radierea vehiculului cu numărul de înmatriculare X, dezbaterea succesiunii defunctului Y la notarul Z. — Să nu întrebi înainte ce text vrea ghişeul. Zece minute de telefon din România valorează mai mult decât toată procedura consulară. — Un singur duplicat. Instituţia reţine de regulă exemplarul primit, iar tu rămâi fără nimic pentru pasul următor. Cere de la început două-trei. — Să trimiţi procura fără documentele-suport: certificatul de înmatriculare, actul de proprietate, fotografiile, dovada plăţii taxei. Mandatarul ajunge la ghişeu şi nu poate depune nimic. — Act de identitate expirat la consulat. Identitatea se stabileşte pe document valabil, în original. Verifică data de expirare înainte de a cere programarea şi, dacă e cazul, cere în paralel un titlu de călătorie. — Categoria greşită la programare. Procurile sunt la Acte notariale, serviciul Procuri; declaraţia de consimţământ pentru ieşirea din ţară a minorului este la Declaraţii. O programare pe alt serviciu înseamnă un drum pierdut şi o nouă aşteptare. — Să plăteşti un intermediar pentru programare. Serviciul şi programarea sunt gratuite; se plăteşte doar tariful de publicitate notarială de 3 euro, direct, prin virament. — Să crezi că procura înlocuieşte prezenţa oriunde. Pentru depunerea cererii de carte de identitate nu se poate: procura specială serveşte doar la ridicarea actului. — Să uiţi de revocare. Dacă ai dat o procură largă unei persoane cu care ai rupt legăturile, revoc-o în scris şi anunţă instituţiile. Faţă de fisc, revocarea produce efecte abia de la depunerea actului de revocare.