Permisul de conducere românesc expiră şi eşti în străinătate: de ce nu se poate reînnoi la consulat

Blocajele apar, în ordinea frecvenţei, aşa. Procura este refuzată la ghişeul din România pentru că textul e prea general. „Să mă reprezinte în orice problemă” nu trece. Textul trebuie să numească operaţiunea şi instituţia. Un model de la care poţi porni, de confirmat înainte la ghişeul unde va merge mandatarul: „împuternicesc pe [nume, prenume, CNP, act de identitate, domiciliu] să mă reprezinte în faţa oricărui serviciu public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor din România şi în faţa Direcţiei Generale Permise de Conducere şi Înmatriculări, pentru a depune în numele meu cererea de eliberare a permisului de conducere românesc cu o nouă valabilitate administrativă pentru categoriile [enumeră categoriile de pe card], respectiv cererea de eliberare a unui duplicat, să depună toate documentele necesare, inclusiv documentul medical şi dovada de plată a contravalorii permisului de conducere, să achite tarifele legale, să ridice dovada înlocuitoare a permisului de conducere, să indice adresa de expediere prin Poşta Română şi să primească documentele emise, semnând oriunde este necesar, semnătura sa fiindu-mi opozabilă”. Adaugă un termen de valabilitate; fără termen, procura încetează în 3 ani de la autentificare. Dosarul este respins pentru o piesă. Cel mai des: documentul medical fără apostilă sau fără traducere legalizată de funcţionarul consular, fotografiile în alt format, lipsa timbrului sec pe procură, dovada de plată care nu se regăseşte. Cere lista scrisă a pieselor neconforme, corectează şi redepune. Nu insista cu aceeaşi piesă. Refuzul de fond: nu ai domiciliul sau reşedinţa în România. Este condiţia publicată de DGPCÎ şi, dacă actul tău de identitate arată domiciliul în străinătate, refuzul este conform procedurii. Soluţia nu este contestaţia, ci celălalt traseu: preschimbarea în statul unde locuieşti. Situaţia nelămurită. Ai domiciliul păstrat în România, dar locuieşti de ani buni în Franţa sau în Italia. Ghişeul românesc poate accepta dosarul, pentru că verifică actul de identitate, nu cele 185 de zile. Autoritatea statului de reşedinţă poate însă privi altfel un permis emis de România în perioada în care reşedinţa ta obişnuită era la ea. Nu putem confirma dintr-o sursă oficială cum se soluţionează în practică fiecare astfel de caz. Ce poţi face concret: cere în scris poziţia biroului competent — France Titres — ANTS prin formularul de contact, respectiv Ufficio della Motorizzazione Civile — înainte de a plăti ceva. Un răspuns scris este şi o lămurire, şi un act care se poate contesta. Refuzul din Franţa. Cere decizia în scris, cu temeiul legal. Tăcerea prefectului timp de 2 luni valorează respingere. De acolo: recurs graţios sau ierarhic în 2 luni, apoi recurs la tribunalul administrativ în 2 luni de la refuzul expres sau de la expirarea celor 2 luni de tăcere. În paralel, gratuit, Défenseur des droits şi, pentru aplicarea greşită a dreptului european, SOLVIT. Vezi ghidul despre căile de atac în Franţa. Refuzul din Italia. Ricorso gerarchico la structura ierarhic superioară a Ministerului, ricorso la TAR în 60 de zile de la comunicare sau ricorso straordinario al Presidente della Repubblica în 120 de zile; în paralel, difensore civico regional. Vezi ghidul despre căile de atac în Italia. Dacă ai fost oprit în trafic cu permisul expirat. În Italia sancţiunea este scrisă negru pe alb: art. 136-bis, comma 8 din Codul rutier trimite la art. 126, comma 11, adică amendă administrativă de la 158 € la 638 € plus reţinerea documentului expirat; contestaţia se face prin ricorso al Prefetto în 60 de zile sau ricorso al Giudice di Pace în 30 de zile, alternativ, nu cumulativ. În Franţa, Service-Public nu publică o sumă fixă pentru „permis expirat”; ce publică este condiţia de a conduce cu un permis european — „avoir un permis en cours de validité” — şi, separat, sancţiunea delictului de conducere fără permis: până la 1 an de închisoare şi 15 000 €, cu o amendă forfetară de 800 € pentru prima abatere constatată prin proces-verbal electronic după interceptare. Încadrarea exactă a cazului în care documentul este doar expirat nu am putut-o confirma dintr-o sursă oficială; verifică la zi pe service-public.gouv.fr şi, în orice caz, nu conduce cu permisul expirat. Decizia finală aparţine autorităţii care emite permisul — SPCRPCÎV şi DGPCÎ în România, France Titres — ANTS şi prefectul în Franţa, Ufficio della Motorizzazione Civile în Italia — sub controlul judecătorului.

— Să ceri programare la consulat pentru reînnoirea permisului. Consulatul nu face aşa ceva. Singurul serviciu consular din zona permiselor este verificarea autenticităţii, gratuită, iar el este descris chiar de M.A.E. ca fiind făcut în vederea obţinerii unui permis nou în ţara de reşedinţă. Programarea consulară de care ai nevoie este pentru procură, nu pentru permis. — Să laşi permisul să expire şi abia atunci să te mişti. Cu permisul expirat nu mai conduci nicăieri: în Franţa condiţia de recunoaştere este ca permisul să fie „en cours de validité”; în Italia amenda este de la 158 € la 638 €, cu reţinerea documentului. Iar procedura, în oricare dintre variante, cere săptămâni. — Să reînnoieşti în România deşi locuieşti de ani buni afară, fără să verifici nimic. Europa ta spune că permisul se reînnoieşte în ţara unde ai reşedinţa obişnuită. Documentul obţinut altfel poate fi contestat, iar problema apare exact atunci când ai mai puţină nevoie de ea: la un control sau la o preschimbare ulterioară. — Să faci o procură prea vagă pentru ghişeul DGPCÎ. Procura trebuie să numească operaţiunea, categoriile şi instituţia. Zece minute de telefon la ghişeul unde va merge mandatarul previn cel mai frecvent eşec. — Să uiţi fotografiile sau să le faci în alt format. econsulat.ro cere 4 fotografii color identice de 35 x 38,5 mm pentru procurile de preschimbare permis, iar DGPCÎ cere două fotografii de acelaşi format aplicate pe cerere şi pe procură, certificate cu timbrul sec. Fără ele, drumul la consulat se face de două ori. — Să presupui că fişa medicală făcută în străinătate se acceptă aşa cum este. Documentul emis în afara ţării are nevoie, după caz, de supralegalizare sau de apostilă şi de traducere legalizată de funcţionarul consular. Excepţia scrisă de DGPCÎ priveşte Franţa, unde supralegalizarea nu este necesară în temeiul convenţiei bilaterale din 1975. — Să crezi că preschimbarea în Italia este obligatorie la mutare. Nu este. Permisul românesc valabil este echivalat prin lege cu cel italian până la data din rubrica 4b. Cine converteşte devreme plăteşte 42,20 € plus vizita medicală degeaba. — Să depui cererea de preschimbare în Franţa fără dovada de reşedinţă normală. Avis d'imposition, contract de muncă, atestare de securitate socială — este piesa pe care se cade cel mai des, iar dosarul incomplet înseamnă luni pierdute. — Să plăteşti pe cineva care promite „rezolvarea permisului” de la distanţă. Procura este gratuită, verificarea autenticităţii este gratuită, tariful permisului este 89 de lei şi se plăteşte statului. Restul este vânzare de aer.