Paşaportul CRDS (domiciliu în străinătate): ce câştigi şi, mai ales, ce pierzi

Refuzul, când apare, are de obicei una dintre următoarele cauze. Documentele străine nu dovedesc domiciliul. Este cazul cel mai des întâlnit, mai ales în Franţa, unde nu există un certificat de rezidenţă standard. Soluţia nu este contestaţia, ci un dosar mai bun: cere consulatului lista exactă acceptată, adaugă contract de muncă, avis d'imposition, justificatif de domicile, eventual titre de séjour de la prefectură. În Italia, cere direct attestazione di iscrizione anagrafica de la comune. Actele de stare civilă nu sunt româneşti, nu au CNP sau nu sunt transcrise. Se rezolvă la primăria care păstrează actul ori prin consulat, nu la ghişeul de paşapoarte. Diferenţă de nume neexplicată între documentele străine şi cele româneşti. Se rezolvă prin înscrierea menţiunii pe actul de stare civilă românesc. Suspendarea dreptului la liberă circulaţie. Pe durata suspendării, eliberarea documentului de călătorie se refuză temporar, iar dacă a fost eliberat, se retrage. Aici calea este contestarea măsurii care a dus la suspendare. Ce faci concret: 1. Cere refuzul în scris, cu motivarea şi temeiul legal. Fără un act scris nu ai ce contesta. 2. Depune plângere prealabilă la autoritatea care a emis refuzul, în 30 de zile de la comunicare, potrivit Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Ataşează dovezile şi articolele din Legea nr. 248/2005. 3. Dacă răspunsul este negativ sau nu vine în 30 de zile, poţi introduce acţiune la secţia de contencios administrativ a tribunalului, în termen de 6 luni. 4. Pentru problemele de la consulat, sesizează în paralel Departamentul Consular al Ministerului Afacerilor Externe, în scris, cu numărul dosarului şi data depunerii. 5. Avocatul Poporului poate fi sesizat gratuit pentru refuzul nemotivat al unei autorităţi. Sesizarea nu suspendă termenele de contestaţie de mai sus. Şi o observaţie practică: dacă ţi-ai schimbat părerea şi vrei buletinul înapoi după ce ai luat CRDS, nu este vorba de un refuz şi nu ai nevoie de contestaţie. Depui cerere de stabilire a domiciliului în România şi de eliberare a cărţii de identitate. Decizia finală aparţine Direcţiei Generale de Paşapoarte pentru paşaport şi Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor pentru actul de identitate.

— Să iei CRDS ca să scapi de cozile de la consulat sau ca să te programezi mai repede. Nu asta face. Programările şi termenele consulare sunt aceleaşi; CRDS schimbă statutul tău juridic, nu coada. — Să nu ştii că la ridicare predai buletinul. Este scris în procedură, dar mulţi află la ghişeu. Nu există variantă cu paşaport CRDS şi carte de identitate românească în acelaşi timp. — Să predai buletinul fără să fi validat înainte contul pe HUB Servicii MAI şi fără să fi verificat că ai un card bancar românesc funcţional. Este cea mai costisitoare economie de o oră. — Să crezi că se atinge cetăţenia. Nu se atinge. Nici CNP-ul, nici dreptul de vot, nici dreptul de proprietate. — Să îl ceri pentru copii fără să te gândeşti mai departe. Un minor cu domiciliul în străinătate nu primeşte carte de identitate românească la 14 ani, iar dacă face şcoala în România asta complică lucrurile. — Să presupui că rămâi asigurat la CNAS. Regula porneşte de la domiciliul sau reşedinţa în ţară; verifică-ţi statutul înainte şi află ce formular european îţi acoperă îngrijirile în România. — Să laşi permisul de conducere să expire fără plan. Reînnoirea cere prezenţa în ţară şi un act de identitate în original ori un împuternicit cu procură specială. — Să te prezinţi cu certificate de stare civilă străine, netranscrise, sau fără CNP. Dosarul se opreşte acolo. — Să plăteşti un intermediar. Termenele sunt stabilite prin lege şi nu se scurtează contra cost; nu există taxă de urgenţă la paşaportul simplu electronic.