Ce certificate de stare civilă să iei cu tine înainte să pleci din România

Eliberarea certificatelor de stare civilă (naştere, căsătorie, deces) şi a formularelor standard multilingve — Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civilă, republicată, Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 255/2024 şi Regulamentul (UE) 2016/1191

Verificat la 19.08.2026

Regulă aplicată diferit de la caz la caz

Regulile publicate sunt clare: cererea se poate depune la primăria care are în păstrare actul sau la cea de la domiciliul ori reşedinţa persoanei, formularul standard multilingv este gratuit la orice serviciu public comunitar local de evidenţă a persoanelor, iar mai multe exemplare pot fi cerute odată. În practică, unele primării trimit solicitantul înapoi la localitatea de naştere deşi legea nu cere asta, altele nu au eliberat niciodată un formular multilingv şi îl confundă cu extrasul multilingv, iar taxa pentru certificat diferă de la o localitate la alta pentru că se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. Diferenţa este între practica ghişeului şi textul publicat de Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor, nu între două reguli.

Răspuns rapid

Înainte de a pleca din România, treci o singură dată pe la starea civilă şi ieşi de acolo cu tot ce îţi cer Franţa sau Italia în primul an.

Ce este

Cine poate beneficia

Verifică situația mea

Documente necesare

Ce trebuie să faci, pas cu pas

Cât durează

Cât costă

Ce se întâmplă după depunere

Ce faci dacă este refuzat sau blocat

Sunt trei blocaje diferite, cu soluţii diferite. A. Ghişeul din România refuză cererea sau te trimite în altă localitate. 1. Cere refuzul în scris, cu motivarea şi temeiul legal, şi depune cererea la registratură ca să ai număr de înregistrare. Fără cerere înregistrată nu ai ce contesta. 2. Aminteşte funcţionarului fişa oficială a serviciului „Eliberarea certificatelor de stare civilă” de pe hub.mai.gov.ro şi răspunsurile publicate de Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor la întrebările frecvente în domeniul stării civile, potrivit cărora cererea se poate depune la primăria care are în păstrare actul sau la cea de la domiciliul ori reşedinţa persoanei interesate, iar din străinătate la misiunile diplomatice şi oficiile consulare. 3. Petiţie scrisă la primar sau la şeful serviciului public comunitar local, în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002: termen de răspuns 30 de zile, cu prelungire de cel mult 15 zile. Trimite-o prin registratură sau recomandat cu confirmare de primire. 4. În paralel, sesizează Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor, care coordonează metodologic activitatea de stare civilă, la dgep@mai.gov.ro, şi Instituţia Prefectului judeţului, care exercită controlul de legalitate. 5. Dacă tot nu se rezolvă: plângere prealabilă la autoritatea emitentă în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, în 30 de zile de la comunicarea refuzului, apoi acţiune la secţia de contencios administrativ a tribunalului, în termen de 6 luni. Avocatul Poporului poate fi sesizat gratuit, în paralel. B. Certificatul iese greşit sau actul din registru conţine o eroare. Nu contestă nimeni nimic: ceri rectificarea actului de stare civilă, gratuit, cu termenul de 20–30 de zile din fişa oficială, şi apoi un certificat nou. Dacă diferenţa vine dintr-o căsătorie, un divorţ sau o schimbare de nume, nu este eroare: este o menţiune care trebuie înscrisă, iar actul care o explică se depune alături. C. Instituţia franceză sau italiană refuză certificatul românesc. Cele mai frecvente motive şi ce faci: — „Acte illisible” sau „acte non conforme”: nu insista cu acelaşi act. Ceri un certificat nou de pe acelaşi act, de model actual, prin consulat sau prin împuternicit. — „Il manque la filiation”: acelaşi lucru — certificatul de model actual poartă numele părinţilor. — „Il faut une traduction assermentée”: aminteşte în scris Regulamentul (UE) 2016/1191 şi ataşează formularul standard multilingv. Regulamentul permite cererea de traducere doar excepţional, când autoritatea apreciază că informaţiile din formular nu îi sunt suficiente; cere motivarea în scris. — „Il faut une apostille”: nu. Actele de stare civilă din alt stat membru sunt scutite de legalizare şi de formalităţi similare, iar apostila este exact o astfel de formalitate. Vezi ghidul despre apostilă. — Nume diferit între acte: depune actul care explică diferenţa — certificatul de căsătorie, certificatul de divorţ, dispoziţia de schimbare a numelui — cu formularul multilingv unde există, cu traducere unde nu există. Decizia finală aparţine ofiţerului de stare civilă pentru ce se emite în România şi instituţiei străine pentru ce se acceptă în dosarul ei. Dar aproape toate refuzurile de acest tip se rezolvă cu un certificat nou, corect şi recent, nu cu un recurs.

Greșeli frecvente

— Să pleci cu un singur exemplar din fiecare certificat. Instituţiile din Franţa şi din Italia reţin actele depuse şi nu le înapoiază. După primul dosar rămâi fără, iar al doilea drum se face din străinătate, prin consulat, cu programare şi taxă. — Să iei certificatul vechi, plastifiat, decolorat sau rupt la îndoituri. Ghişeul francez cere o piesă de stare civilă „complète et lisible”; un act pe care funcţionarul nu îl poate citi opreşte dosarul fără explicaţii. — Să nu ceri formularul standard multilingv. Este gratuit, se dă la acelaşi ghişeu, în aceeaşi zi, şi scuteşte de traducerea autorizată plătită pe fiecare act. Este cea mai scumpă economie de zece minute din tot procesul de plecare. — Să uiţi certificatele de naştere ale copiilor. Copiii nu au buletin, deci pare că nu au acte. Au, şi fără ele nu se face nici înscrierea la şcoală, nici dosarul de alocaţii, nici afilierea la asigurarea de sănătate a părintelui. — Să pleci cu o neconcordanţă de nume nerezolvată. Un diacritic, o literă în plus în prenumele mamei, numele de căsătorie pe un act şi cel de naştere pe altul: în România se rezolvă gratuit, în 20–30 de zile; în Franţa sau în Italia se transformă într-un dosar blocat în tăcere, pe care nimeni nu ţi-l explică. — Să uiţi certificatul de căsătorie pentru că „oricum ne ştim căsătoriţi”. Compunerea familiei este piesa pe care se calculează prestaţiile familiale, ajutorul de locuinţă şi dreptul de şedere derivat. — Să crezi că divorţul se dovedeşte cu certificatul de căsătorie vechi. Fără menţiunea de divorţ înscrisă pe act şi fără certificatul de divorţ sau hotărârea definitivă, actele româneşti te arată în continuare căsătorit. — Să plăteşti apostilă pentru un certificat de naştere sau de căsătorie destinat Franţei ori Italiei. Regulamentul european o exclude între statele membre. — Să laşi totul pentru ultima zi înainte de plecare. Termenul oficial merge până la 30 de zile calendaristice, iar dacă apare nevoia unei rectificări se adaugă încă o lună.